Cobor pe linia vieții
Și mă trezesc suspendată pe un gând.
E subțire, prea subțire,
Ca un fir căruia nu i se vede capătul.
Nu mai fac niciun pas,
Nu mai trimit nicio undă de visare.
Ramân agățată de un cuvânt,
Altul decât cel așteptat.
E totuși un cuvânt și parcă nu mai imi e teamă.
Astept salvatorii, mai bine,
Dar devin stire de interes național
Într-o dramă care nu exista.
Imi pierd echilibru
Si cad inainte să aflu
Că misiunea oamenilor de bine
A fost indeplinită cu succes.
Cum o fi sa te ridici inainte sa cazi?
Nici acum nu știu;
Stiu doar sa ma impiedic de amănunte
Sau sa raman suspendata
In margini de lume
De cuvant,
De idee.
Sunt la știri,
Dar nu intereseaza pe nimeni,
E doar o altă cădere nereușită..
O fi cuminte gândul ăla pe care te-ai trezit suspendată?
…era de ala somnoros de 3 dimineata. Dar iți zic eu, avea ceva de la mama Omida in el, la ce vesti am primit azi …din jur..