Seară de film. Singură. Ceai rece descântat de plictiseală. Pe ecranul televizorului, secvență clișeu: curierul, la ușă, care aduce bucurie în ochii unei femei. Buchetul e fabulos. Mda, ca-n filme. Livrări de flori la domiciliu, surpriză plăcută, semnătură ca o parafă de iubire. Ei, poate într-o zi voi fi în locul ei, cine știe? Dar mai bine uit, așa ceva nu mi se poate întâmpla mie….
Sorb picătură cu picătură. Atentă, distrată, prinsă în singurătăţi frivole cu gust de cireşe amare. Gândurile-mi trec cu repeziciune prin episoade de-a râsu’-plânsu’ şi nu uit, nici măcar o clipă, că sunt pierduta zilelor de duminică ce cad într-o joi. Strivesc între dinţi două boabe de cafea din bucăţica de tort din farfurie. Nu mă împiedic de amănunte şi scot o lumânărică din poşetă. O înfig brusc, cu un gest teatral, uşor dramatic chiar, fiind sigură că, măcar, un spectator am în acel bar în care lumea adulmecă aburi de viaţă efemeră. Să-mi spun la mulţi ani? Să trăiesc? Cui?
Mi-aş fi dorit să mă nasc vara, când florile sunt pline de culori şi miroase a viaţă, bogăţie şi curaj. Să curgă flori de păpădie peste mine. În schimb, fulguie uşor şi-mi suprim gândul. Ianuarie nu e tocmai luna mea favorită. Toţi încep ani, îşi fac planuri, prind idei noi. Doar eu ştiu că trebuie să mă bucur forţat de o zi ce se ascunde în începuturi. Ale altora. Niciodată ale mele.
Suflu în lumânarea mea roşie şi prind între degete floarea dulce ce ornează tortul meu devenit, brusc, aniversar. Oare asta să fie singura floare primită? Ea îmi va fi singurul răsfăț și punte-echilibru printre gânduri dulci, vinovate şi viaţă cu cireşi în floare? Cine ştie?
Într-o zi, voi avea florile mele preferate, crengile mele de cireş, curcubeu de culori și speranțe, cu roșu prins pe margini, cu alb de zi de ianuarie, iar în dinţi voi zdrobi, nu boabe de cafea, ci arome de iubire împlinită. Voi ști că buchetul de pe masă, pe care-l ating încet, cu grijă, ca într-o vrajă, va fi numai al meu și va ține loc tuturor florilor pe care nu le-am avut niciodată în aniversările mele de femeie singură.
Să fii născut în ianuarie e frumos, dar total lipsit de strălucirea zilelor de vară când toate femeile din jurul tău își așază, în dreptul inimii, buchete primite de la soți, iubiți, prieteni. Nu știam atunci, că și iarna poate fi colorată prin vreo florărie cu livrare de flori spectaculoase.
Mi-au strâns inima garoafele furate de câțiva prieteni, pe când erau serele Codlea. Eram, încă, o fată tânără și n-aș fi bănuit că timpul trece repede numărând garoafe, singurele flori care se găseau la discreție iarna, câteva frezii și vreun trandafir ofilit înainte de a-l primi. Eram fata lalelor albe și nimeni nu știa asta; iubeam calele ce-mi aminteau de iubiri romantice din filme alb-negru; mi se încorda fața când primeam câte un buchet de trandafiri roșii cărnoși, dar în cu totul alte ocazii decât în cea a „la multi ani-ului meu”. Mi-aș fi dorit….
Dar pe cine ar fi interesat ce îmi doream eu? Lumea era plină de fete care obținuseră, deja, flori cadou lumea aflase că există curier flori, nu doar prin cei care și-au ales ca meserie să facă lumea să zâmbească, ci prin fiecare om care știe ce fel de floare e femeia lui, ce fel de buchet i-ar strânge, încât să confirme că ea e în fiecare fir așezat, ca dintr-o întâmplare, de vreo florărie în București sau în alt colț de țară. Mi-amintesc de coșul cu lalele pe care mi l-a adus sora mea pe când visele îmi erau cuminți și nu speram la mai mult. 35 de lalele însemnau o lume de basm cu care mă mulțumeam, neștiind că acel număr îmi va purta atâta noroc.
Continuam să-mi pun întrebări:
Oare ce bărbat va ști despre mine că vibrez când văd buchete perfecte de lalele, cu forme rotunde, cu panglici albe și fără vreun veștmânt protector? Să am eu, vreodată, sultanul meu ce-mi lasă mereu laleaua simbol care să miroasă a viață și a lume caldă împrimăvărată proaspăt, așa cum se întâmpla cu Seherezada în 1001 de nopți? Sau, măcar, un om cu ie descântată pentru povestitoarea din mine?
Oare cine va ști că aș aduna, ca o mireasă careia îi dai ceva nou, ceva vechi, ceva de împrumut și ceva albastru, un buchet atipic? Aș lua anthurium roșu, noul iubirii nesperate, aș pune câteva garoafe, ca vechiul lor să-mi amintească de fata tânără pe care n-am pierdut-o niciodată, l-aș garnisi cu frezii ce-mi vorbesc de spuma gândurilor împrumutate din vinovății încă gingașe, din orice femeie, indiferent de vârstă, și le-aș lega cu fir albastru de victorie.
Și lumea s-a așezat, și mi-a ascultat gândurile, iar cea de-a 36 a aniversare m-a găsit cu om drag, căruia nu-i păsa că iubita lui e născută iarna. Răscolise florăriile on line, să-mi găsească crâmpeie de iubire așezate-n flori cu totul și cu totul deosebite, pe care nu le-ar fi găsit la colț de stradă. Voia să strige, prin ele, că sunt așa cum am crezut și am vrut, și că ochii lui știu asta, iar inima strigă prin orice fir pe care-mi scrie numele. M-a uimit teribil când, la hotelul unde eram cazați, în București, de ziua mea, am primit un buchet exotic, imens, varianta lux, de anthurium roșu, garoafe și ferigă olandeză,mirosind a eucalipt și garnisit cu apsidistra, într-un efect devastator: ceva nou, ceva vechi și ceva cu gânduri împrumutate din vremuri ce vor veni. Uite că se făceau livrări buchete de flori la mulți ani în București, flori perfecte, legate cu fir albastru de vrajă. Mireasă fusesem, în acel 35, dar puteam fi, mereu, mireasa colecțiilor din flori de iubire și cu iubire. Să vezi un curier la ușa ta, exact ca în peliculele pe care le devorai în singurătate, înseamnă că oamenii aceștia, pe care vi-i recomand cu drag, sunt regizorii filmelor pe care le trăiți deja și datorită lor.
Multe flori am primit de-a lungul timpului: flori cu „pisici vii”, flori cu prietenie, florile cățeilor, flori de la mulți ani, bambus stelar norocos, ghivece cu crăciunițe zâmbitoare, iriși cu speranță. Chiar nu știu ce flori v-ar plăcea să fiți, nu știu ce buchet purtați în căușul inimii, dar pentru mine acea explozie de roșu din anthurium nu mă va lăsa niciodată să uit că totul e posibil.
De vineri, 25 martie, mai port unul acolo, în suflet, tot un buchet surpriză adus într-un alt moment de „la mulți ani”, de un curier flori. La mulți ani unic pentru prima mea carte, „Nume de cod-Povestitoarea,” iar buchetul pe care soțul meu mi l-a oferit a venit ca o pecetluire a tuturor lucrurilor care pot primi culoare și împlinire. Tot roșu, cu fir alb pe margine, lalele aduse de om cu ie de poveste. Exact cum îmi dorisem, cândva.
Iar voi, cei de la livrări flori București, nu uitați că oricât de mult te-ar reprezenta o floare, mereu vom purta în noi buchete din cele primite atunci când ceri un semn și nu știi dacă va veni vreodată. Simt că ați aflat asta, altfel nu ați avea atâtea de oferit, nouă, celor care rămânem căutători de flori pe care le vom presa, mai târziu, în inimă. Cu detalii perfecte, cu ajutor la comandă, on line sau telefonic, prin plăți sigure și oferte generoase, iată de ce ar trebui să alegeți servicii ce par posibile doar în filme bune.
Simt că și voi, dragii mei cititori, veți descoperi lumea florilor proaspete, lumea care se străduiește să acopere orice eveniment, major sau minor, vesel sau trist, solemn sau firesc; să-ți aducă ursuleți din flori sau doar petale de trandafiri, să-ți așeze cadouri lângă fire de floare deosebită, floare care vorbeste fiecăruia despre ceea ce este, a fost sau va fi. De ce să alegi servicii îndoielnice, la vreun colț de stradă, cu vânzători care se ceartă între ei, care nu bănuiesc, nici măcar un moment, cât de importantă e clipa ta, când poți alege, ușor și sigur, primind bucurie livrată rapid?
Eu vă las semnul magazinului LivrareFloriBucuresti.ro, de unde-ți poți alege florile, îți poți face propriul buchet și de unde se poate face comandă de flori din iubire pentru iubire, cu livrare gratuită în București, în orice loc v-ați afla, chiar și într-un hotel, așteptând room service-ul, dar primind service floral, care te va hrăni cu imagini de film pe care nu ți le va șterge nimeni. Floarea călătoare va fi mereu a ta, oriunde te-ai duce, cu semn de „mi-e dor de tine”:
Floarea „la mulți ani-ului” vostru sper că v-a rămas în suflet la fel de profund. Deși, vor mai urma și alte aniversări cu ajutorul celor a căror siglă v-o dăruiesc:
Cu acest articol particip la Superblog Spring 2016, proba cu numărul 10.
Dacă nu am fi atât de (a)prinși (înspre roșu), poate ne-am întâlni la câte un eveniment mai important din viața noastră. Cum asta a fost prima ta lansare, cu siguranță că va fi urmată și de altele și, de ce nu, și în alte orașe. Poate pentru atunci gânduri de întâlnire și un strop de băutură ca să ni se dezlege limba, că pentru atunci… n-a fost să fie.
..că bine zici! E de musai sa facem șezatoare, să mă bucur divers de vremuri calde, de noile mele ieșiri prin decor. Sunt încă amorțită de tot ce mi se întâmplă, de parcă, dintr-o dată, joc în piesele altcuiva. Am nevoie de roșu, dar am nevoie și de a-mi da răgaz să pot descoperi mai mult real. Asta a si fost magia de vineri, oameni pe care parcă îi știam și totuși nu-i văzusem niciodată in carne si oase. Ma uitam in pozele de la gala sb ului din toamna. Nu știu cine imi spunea: Alma? Alma e artistă și numai dacă zâmbește. Și mi-a părut rău că nu te-am văzut la „Trei stejari”. Dar, deh…vin ele flori de bucurie și in alte ocazii. Te imbrățișez cu mare drag
Vin, vin! Că doar noi le facem drumul! 😉
🙂 corect
Nu se poate lăuda oricine că trece prin viaţă alături cu florile iubirii, că a găsit ceea ce doar spera cândva, că gesturile mici pot fi păstrate în suflet alături de culoarea florilor ce le însoţeşte. Cu florăriile on line totul pare mai simplu şi totuşi atât de sofisticat. 🙂
..buchetul despre care am ales sa vorbesc are poveste asa de curata si adevărata incat nu voi uita niciodata momentul. Si zi drept, nu-i asa ca atunci cand curierul bate la usa cu o astfel de surpriza nici nu crezi ca poate fi vorba despre tine? Eu nu i-am deschis unuia odata, la interfon, insistand pe ideea ca a gresit apartamentul, sigur. Era primul semn al lui Mihai, iar cei de la firma de livrare insistau cu dl blond care a spus ca asta se va intampla..
Haioasă asta, rău… 🙂
Folosesc serviciile de livrare. Mai ales în Bucureşti. Te scutesc de multe neplăceri!
..dacă nu tu, atunci cine?
mi am pierdut ideile citind comentariul almei si raspunsul tau 🙂
esti tu toata, stiuta si nestiiutta in articolul asta. inca o data esti tu, mereu aceeasi si mereu altfel.
E tot ce imi doream. Nimic mai mult. Iar comentariul tau cred ca e raspunsul pe care mi-l doream după ce am pus textul acesta pe blog. Ma inclin și multumesc pentru el, din inimă!
Si eu sunt nascuta iarna, asa ca cel mai des nu am chef de nimic special de ziua mea, si stiu ca nici ceilalti nu au, doar sunt atatea sarbatori la inceput de ianuarie si e asa de frig, dar florile primite de fiecare data de la iubitul meu, ma duc cu gandul la primavara, la soare, la viata cu surprizele ei.
..exact asta spun, prin florarii cu buchete exotice, diverse, am uitat ca iarna e doar zapada și frig și mă simt in Bahamas. Am două poze in colaj, nu cele cu animălute, cu care mă mândresc. Sunt părti din la multi aniul meu.
Am trait minunatul sentiment de a darui cuiva foarte drag si special…buchetul de flori prin ..curier !
Mi-l amintesc perfect! Era pentru mama ta, cred ca il și ai filmat! Mie mi se pare o gaselnita emoționantă!
Ador florile,imi place sa primesc si sa ofer din toata inima.
Uite cat de frumos! Aproape că in articol m-a subjugat ideea de a primi, dar de a oferi e de zeci de ori mai ofertant, parca participi la un dar cu suflet..din suflet. Mulțumesc, Tatiana!
Cu lalele albe si „trandafiri rosii carnosi” drumul in viata sa-ti fie strajuit. 🙂
Sa fii iubita!
Doamne ajută la toata lumea! Cu flori, prin flori…
Gândește-te că dacă te-ai născut în ianuarie, ai fost însămânțată în primăvară, deci odată cu învierea naturii. Felicitări pentru pledoarie și mai ales pentru cartea „Nume de cod: Povestitoarea”. Bine ales! 🙂
Mulțumesc. Am avut de infruntat ierni și singurătatea mult prea mult decat mi-as fi dorit, dar cred ca am găsit căldura într-un 5 iulie 2005, când mi-am cunoscut soțul. Ai dreptate cu însămânțatul, nu m-am gândit. Mulțumesc, Petru, pentru tot!
Offf, Povestitoarea mea, câte clipe neştiute de mine despre tine în toţi anii ăştia irosiţi oarecum!… M-am înfiorat toată lecturând povestea cu florile sufletului tău, vechi şi noi… Şi ghici, ce? Păi, eu n-am cunoscut nici în depresie singurătatea, nici în momentele cele mai cumplite aproape ajunse la nebunie, cu atât mai puţin la aniversări… Nici măcar nu sunt născută iarna… Şi mie garoafele îmi miros a iarnă… Ce bine că acum există posibilitatea online, mai simplă şi mai rapidă, fie vară, fie iarnă! Da, povestea ta de azi te reprezintă… Felicitări!
Povestea livrării florilor n-as fi putut a o scrie altfel. Nu mergea. De câte ori n-am privit la garoafele alea ce-mi sunau a iarnă și cat de frumoase sunt lângă roșul ăla bogat de iubire nouă! Asta e viața: cu ceva vechi, ceva nou, ceva de imprumut și putin albastru. Si trecem ..spre alt hotar…
este super ca exista varianta de a comanda online si de a oferi un buchet de flori unei persoane dragi 🙂
Da, sigură, practică și emoționantă. Mulțumesc, Marina, pentru trecerea ta, sunt recunoscătoare..
Felicitari, Adriana! La cât mai multe lansari!
Pacat ca nu se maresc fotografiile, dar poate le republici pe FB :).
Cât despre articol… da, acele descrieri minunate, poetice, cu amprenta ta si a emotiilor care vad ca dainuiesc în timp.
Bafta!
Cand mi-am cunoscut sotul aveam un cliseu: mie să nu-mi spui acum te iubesc, să-mi zici peste 5, 10, 15, etc ani. Si s-a tinut de cuvânt. Sper sa fie asa si de acum incolo. Te pup, Dani, mulțumesc și succes in tot ce faci.
Uraaaaaaaaaaaaa , traiasca florile ! <3
Exact! Fără ele și fără voi…ar fi tristețe!
Ești un buchet de roșii flori. Chiar ești ?
Mihai multa vreme mi-a cumpărat buchete roșii, dar roșii de nu știai de unde a luat culoarea aceea. SI UITE CUM INTELEG EU TOTUL…ACUM..
Totul se întâmplă cu un scop. Și uneori primim traducerea în timp. Și ne mirăm cât de simplu a fost și oare cum de nu am înțeles. 🙂
..oh, da! Mai am niște traduceri la întâmplări care par sf uri acum, dar bine s-au derulat și…cu scop precis.
Cate buchete de cuvinte, de emotii si sentimente… in toate culorile! ♥
E surprinzator un curier cu flori, placerea as savura-o mai mult la plecarea lui astfel incat mi-ar placea mai mult sa vina cu tot cu domnul meu la pachet. 🙂
Da, să îți păstrezi emoția pentru cel care a făcut posibilă surpriza, mi se pare fantastic. Tu imi pari oricum fata care își are jumătatea mereu aproape, cam așa cum suntem și noi..
Am trăit o astfel de emoţie. Curierul nu era curier de meserie, a făcut-o pe curierul. Uff… nu pot descrie sentimentul.
Ehehe, mi-ai adus aminte de o fază. O uitasem. Aveam vreo 30 de ani, niciun iubit și eram la muncă, a venit un taxi mi-a adus prin șofer un buchet de flori cu mult verde, nu uit ca avea atata verde ca nu imi parea posibil: trandafiri alb verzui, cu niste năsturasi care nu știu cum se numesc, eucalipt și feriga. Un an nu am știut cine a trimis acel buchet. Cand am aflat, am lăcrimat și atat. Si acum, mi-e ciuda pe gesturile cu orgolii..
Ohh.. înduioşător. Eu am ştiut. Am ştiut de la început de unde e…
..asa mi se pare si normal. Atunci..mi-am sfredelit mintea și când am aflat…era târziu, tare târziu să mai zic altceva decât mulțumesc..
Te-am simtit si citit dincolo de cuvinte. Esti tu acolo. In fiecare cuvant,virgula, respirtie.Superbe gesturi face omul tau in ie. Si eu am trait o asemenea emotie desi curierul de ocazie aducea o carte:-)
..imi amintesc perfect faza cu cartea. Iar tu primesti des flori, foarte des. Mi-amintesc ca am văzut un buchet și un inel, mi-a stat inima…
Pentru o floare intre flori asa cum te afli, cuvintele sunt de prisos uneori. Doar tu, floare draga poti sa vorbesti, sa scrii si mai ales sa povestesti oricat si oriunde pentru ca tare bine le mai zici. Un om norocos si bogat este omul cu ie inflorata si brau din piele ca te are. Florile prin curier sunt mult mai apreciate atunci cand le primesti fiind o surpriza placuta in orice anotimp. Mult noroc in continuare!
Printre lucrurile bune venite din afară, acest gest al trimiterii unui buchet de flori la domiciliu mie imi pare tare special. E uimitor ce emoție deschide in inimă, instantaneu. Bine, uite, apropo de lansare, n-am avut emoții decat cand Mihai a venit cu florile, nu-mi amintesc franturi de atunci, m-am fastacit putin, caci nu-mi terminasem pledoaria, dar uite ca am incheiat-o aici. Suntem norocoși amândoi că ne avem unul pe celălalt. Mulțumesc mult pentru semn și vizită.
Nu am primit niciodata flori in aceasta maniera….dar poate o sa primesc acum ca stiu…!…e f.interesant,f.comod si surprinzator.Imi amintesc sora mea de explozia aia rosie pe care ti-a comandat-o Mihai de ziua ta ..Cred ca acum in aprilie cand treceti prin bucuresti iar o sa-ti bata curierul la usa pentru ca al tau sot e bolnav sa iti aduca flori frumoase…nu din piata gata ofilite…,iar cel de la lansarea de carte a fost incarcat cu multa emotie!
Da, e antologic roșul acela din anthurium, de poveste va rămâne, la fel ca și cel de la lansare, dar nici cu lalele tale nu mi-e rușine. Mi-a fost greu sa mă hotarasc intre semnificatiile lor și atunci am combinat cumva. Da, mi se pare rafinat și sofisticat acest serviciu de livrare.
Fotografia de la lansare spune totul despre voi. Mihai galant, tu distinsă și elegantă. Superbul buchet de flori emană toată dragostea voastră. Iar cel care a inventat serviciile de livrări la domiciliu a fost genial. Să primești în acest mod, fără să știi în prealabil, o floare, e atât de emoționant.
Da, mie nu-mi plac mereu surprizele. Cum spuneam, i-am tinut pe unii in fata blocului pana m-au convins ca cineva chiar MIE îmi trimisese flori și nu altcineva avea să primească bucurie în fața ușii, dar Mihai chiar are un mod de a face surprize și de la distanta. Nu mai scriu despre buchetele oficiale pe care le poti trimite astfel, in timp ce tu iți vezi de treabă, dar cartea de vizita circulă printr-un curier drăguț. Cat despre lansare, sunt inca fara cuvinte.
Daca nu ar fi existat toate aceste lucruri le-as fi creat pentru tine! Tu esti buchetul meu de rosu!!!
..iar tu omul care face posibil asta, oferindu-mi nu doar surprize florale prin curieri drăguți, ci momentele mele de film perfect, real, despre care pot scrie azi..ușor.
Sunt minunate buchetele!
..da, e atata bucurie acolo..
„buchetul pe care soțul meu mi l-a oferit a venit ca o pecetluire a tuturor lucrurilor care pot primi culoare și împlinire”……fain .
..uneori cu adevărul putem scrie cele mai frumoase povesti. Multumesc, Mihaela, pentru semn..