Oamenii caută multe pe bloguri. De-a lungul timpului m-am distrat, la altii, cu frânturile de cuvinte lăsate, dar, de data asta, la mine, erau un calup întreg. Nu am vrut să le irosesc și am pus de o versificare, dar am făcut și niște recomandări. Cine știe? Poate folosesc cuiva…
„Fie vremea buna rea eu tot vin cu o cafea, pasta de pavat sala, pisici cu ochi violet, ma mai iubesti, vechituri si albituri, curcubeu pe roti, umbra unei iubiri.”
Acestea sunt ultimele căutări, copiate întocmai. Deci să analizăm puțin, doar puțin, da?
1. „fie vremea bună rea eu tot vin cu o cafea” – Nu-i rău, cred că mi se trage de la poemul meu drag despre care vă vorbeam chiar ieri, cu „vă poftesc la cafea, arme vechi, vise noi”. Sper să-l fi găsit și căutătorul. Dacă nu, îi ofer o cafea și o îndrumare evidentă. Și vouă, deși știți versurile, v-am intoxicat ….prea des cu ele, mea culpa..
2. pastă de pavat sala – cred ca de la Superblog mi se trage, atât am vorbit de materiale de construcții și reparații, că cine poate ști ce căutător o fi aflat despre asta și a vrut să afle amănunte…
3. pisici cu ochi violet– ei, cu subiectul ăsta îi trimitem pe alte bloguri, mai expresive în acest sens. Noi suntem repetenti, și la fantezie pisicească, iar în concret… ne-au plecat pisicii de acasă in locuri mai bune, sperăm. Violete locuri. Vă las, însă, niste, fotografii cu frumușeii mei. Vreau, însă, pisic, dar nu voi lua unul decât dacă nu am responsabilități față de alte persoane, că de fug iar prin păduri, nu vreau să mor de vinovăție ci doar de inimă rea. Pe aia o cunosc.
4. mă mai iubești? – ohoho, și eu ma întreb de multe ori, dar mi-e frică de răspunsuri. Oare cui o fi pus întrebarea? Sau căuta ceva despre…subiect, asa, la modul general? Cine știe?
5. vechituri și albituri – N-o ca sa vezi! Acum ce ne facem? Cu vechiturile se stie ca am un tango indestructibil, dar albiturile alea ce or fi vrând a fi? Poate albitură pentru ciorbă, sau ceva pânză albă. Chiar as avea nevoie de niste denim crem, daca gaseste raspunsul in alta parte să se întoarca sa mi-l spuna si mie.
6. curcubeu pe roți – Măi, curcubeu ronțăit am pe blog, curcubeu cuvântător este, fata curcubeu cunoaștem, curcubeu la Paris este bifat, din avion, curcubeu cu circ și lacrimi de crocodil am strecurat pe aici, dar cu roți, n-avem. N-avem, dar facem.., promit!
****
Una peste alta, interesantă săptămână. Știti cu ce se sfârșește, așa de ultima oră? Cu „umbra unei iubiri” ultima căutare. Asta mă domolește și îmi aduce aminte de un articol chiar drăguț de care sunt legată afectiv și pe care, sper, ca cel care a căutat termenul să-l fi și găsit. Eu îi mulțumesc că mi l-a reamintit.
Nu-i asa ca perspectivele se pot schimba instantaneu? Mie mi-au dat prilejul de a încerca sa fac ceva cu ele:
Când din lumea asta mare bat în poartă călători
Și când ușa mea e-nchisa dar primesc vizitatori
Eu mă scuz că nu-s acasă, dar revin și chiar primesc
Toate semnele lăsate ce mă fac să le zâmbesc.
Tie, om dragut și vesel, ce-ai bătut drumuri din taste,
Poate că mi-ai dat binete sau mi-ai spus măcar..namaste,
„Fie vremea buna rea eu tot vin la o cafea”, spus-ai tu dintr-o suflare,
Vezi ca-ți dau recomandare și-un poem ca alinare!
Sper sa-ti placa, e cu vise, și cu arme vechi uitate,
Curcubeu pe roți nebune despre vorbe colorate
Despre lumi știute, pline, fără fantezii cochete
Sau feline adormite și priviri cam violete
Am doar vechituri de slove și vreo două albituri
Am pavat blogului sala, lăsând multe crăpături,
Dar le-astup c-un zambet hatru și cu multumire stinsă,
Am primit atat de multe intr-o lume nepromisa,
Incat astazi stau pitita, după uși, după feresti,
Intrebandu-te pe tine, chiar asa: mă mai iubesti?
Sau ai treceri pasagere, indiscretii și uimiri
Si doar faci din urme simple, umbrele unor iubiri?
Dacă nu te joci tu cu cuvintele…. Faci fix ce vrei cu ele și din ele și tot frumos cad. Dau bine oricum le-ai așeza fată magician ce ești! Dacă aș fi vecina ta, aș veni la o cafea, fie vremea bună… rea. Te pup!!! 🙂
..esti vecina mea …de blog, și uneori ne bem cafelele impreuna: eu cu slovele tale mov și moi ca un culcuș de pasare neobosita, tu prin ale mele tangouri primind note dulci-sarate cat sa-mi desavarseasca scrierile. Ce-mi pot dori mai mult? Tu ai facut magia, Canada a ajuns langa Romania..doar prin tine, te imbratisez…
Cred că printre multe altele ne place aceeași cafea. Și dacă într-o zi voi avea binecuvântarea să te întâlnesc live nu va fi un început ci o continuare a unei prietenii ivită undeva, că știi? sufletele pereche sunt și sub steaua prieteniei. Picături de rouă identică, care se continuă pur și simplu. Pup Adriana mea!
..ma pregateam de somn, și dau de cuvintele astea, mă culcușesc cu ele in gand cat sa nu uit de ce vin și revin mereu cu drag pe un blog-lume. Multumesc, Em. Pentru tot!
Înşiri cuvintele cu atâta măiestrie încât aproape fiecare conţine o poveste – cel puţin în mintea mea se „declanşează” poveşti. 🙂
Planez uneori peste cuibul tău virtual, dar mă abţin să las un semn pentru că am senzaţia că dau cu băţu-n baltă şi stric frumosul.
Ba, sa-ti spun ceva. Chiar intentionez sa scriu despre subiectul pe care multi dintre voi mi l-ati declansat. Cand am fost in Superblog, unii m-au taxat ca vorbesc despre „cititori” cand eu ma bagasem intr-un concurs deloc apreciat de unii. Marea mea surpriza, insa, a fost ca lumea abia atunci ma rasplatea cu adevarat. Multi, inclusiv tu, mi-au lasat mesaje si comentarii, ca si cand trebuia sa-sii arate atunci solidaritatea, chiar daca in alte dati..iși lasa semnele doar in statistici. Atunci am inteles ca eram rasplatita pentru un tot, pentru modul asta al meu de a incerca sa fac ceva din cuvinte lasate de pripas, asa cum erau si cele de azi, gasite pe blog, aruncate de unii in cautari..ciudate. Ai inteles perfect și-ti multumesc, mai mult ca altadata.
De cafea-s îndrăgostit,
Iar de e proaspăt râșnită,
Am s-o beau, la un „bârfit” ,
Cu-Adriana cea iubită.
Căci mă poartă-n vorbe multe
Așternute-ntr-un poem,
Vorbe, căutări „oculte”,
Ce-mi trezesc un gând boem.
Toate-s vechi, dar noi sunt toate
De-ai să le auzi la ea,
Spuse, poate-n prag de noapte,
Sau șezând la o cafea.
De-s căței sau pisicuțe,
Animale de pripas,
Toate-or fi bine primite
De-Adriana, în popas.
Și mi-o spune și-o poveste,
(Căci așa e stilul ei),
Cum a fost, sau cum mai este
Poate-n rime, vrei – nu vrei.
„Povestitoarea” ea este,
Nume-cod ce și-a găsit
De când cartea ei „trăiește”
Și-n rafturi e de găsit.
Dar acum pornesc spre casă,
Căci eu nu mi-s „de pripas”.
Ne-om vedea pe vreo terasă,
Sau pe dealuri. Bun rămas!
Mai mereu vă port prin lume,
De-i pierduta sau în floare
Sunt doar amănunte simple.
Fără o redecorare
Însa nu primesc accesul
Catre întâlniri molcuțe
Așa că-mi adun succesul
Si din cuvinte drăguțe
Ce-au lăsat alții pe blog
M-am gândit să pun de-un joc
Si sa fac asocieri să ne fie cu noroc.
Unii doar zambesc subtil.
Altii iși vor bea cafeaua
Cautand doar un fitil
Sa aprinda dandanaua
Tu te-ai prins in hora mea
Sunt profund..recunoscătoare
Eu făcut-am ieri saftea
Unui articol ce pare
…oarecare pentru unii
e normal, sunt firi și firi,
bucurie-i pentru mine
găsind ,,umbra unei iubiri”.
Poate m-am pierdut prin vorbe,
Asa este la barfit,
Multumesc c-ai pus in slove,
Mugur bun, …deci..mă inclin!
Zi buna și multumiri pentru tangoul vorbelor noastre!
Incerc sa comentez aici ! Sa vad daca pot !..am msi incercat si am dat gresit ! Oricum eu te citesc unde te prind !
Cand le-am spus oamenilor pe fb ca era fain sa dea click aici pe blog, faceam referire la cuvintele inroșite care duc catre alte articole, caci sunt oricum recunoscatoare ca va rupeti din timpul vostru pentru a-mi citi mie bălăriile.
Uite ca ai reusit a comenta, dar primul comentariu trebuie aprobat. De acum va intra…automat, daca vei mai incerca. Multumesc din inima.
Iubesc tangoul acesta,
De vorbe-mpletite și sens,
Dar vezi, căutarea e șansa
La mine pe blog, nu-i consens.
Căci am așezat „piedicuțe”,
Să nu aibă drumul prea lin,
Le fie-n potecă doar bețe,
Iar gustul să fie-a pelin.
Dar este frumos pe la tine,
Cu vorbe de drag și de dor,
Chemări, căutări de feline,
Ce le-om „descânta” în pridvor.
Nu în „fitile”-o fi în vorba
Noastră când ne-om bea cafeaua,
Mai degrab’ vom juca sârba,
Hora mare, geamparaua!
Căci legați suntem prin vorbe,
Sau prin gândul blând și bun,
Învățate din proverbe
Ale graiului străbun.
..cu tine imi incep duelul,
cu tine vreau sa il inchei,
caci tu esti ton și esti apelul
care mă-ntoarce printre ai mei.
De ratacesc prin vechi ruine,
De gand, de lume și de fapte,
Cu tine construiesc mai bine
Si slove dulci, și joc …aparte.
Sa ma lasi sa-ti multumesc pentru tot ce-mi daruiesti. Nimic nu-mi aduce mai mare bucurie aici, ca replicile noastre in versuri.
Saptamana buna sa ai, Mugur!
Duel cu mine este „mersul”?
Pistolul, spada sau doar versul
Să fie arma cea „letală”?
Căci n-am mai „versuit” din școală,
Când să le-nvăț eram dator,
Deși de ele n-aveam dor.
Și tot cu mine îl închei?
Dar versul meu e de „trei lei”
Și înc-un ban, să iei grămada
Ce a-nșirat acuma strada,
Ca funze veștede căzute
În toamnă, ude, neștiute.
De rătăcești prin vechi ruine,
Vei da, probabil, și de mine,
Cărunt, de anii-mi gârbovit,
Cu ochii știnși, cu ten cernit,
Cu glasul ce rostește-abia
Binețele. Un „va urma”?
De-i joc, nu aștept în zadar
Răspunsul tău, mărgăritar
De gânduri și-nțeles de preț,
Chiar dac-al meu e pădureț,
Căci, vorba ta, ruptă din soare,
M-o crește și pe mine mare. 🙂
Nu-mi mulțumi,nu-ți dau nimic,
Doar versul, ciufulit un pic,
Care mai șchioapă’ uneori,
Că-i la drum lung, din depărtări.
…stii jocul ala …fazan? Ei bine, sunt fazan! M-ai inchis..
E ca un joc de vorbe din cuvânt, ce-au cunoscut cândva mare avânt, sau potrivit în tema unei zile, sau în „duzina” celor ce-o iubesc.
..da, si sa stii ca abia astept saptamana viitoare cand, sper, voi scrie și o „duzină de cuvinte” și o „provocare de luni” pentru clubul celor 12 cuvinte. Saptamana asta sunt pas. Au ales fetele cuvinte combinate. Faine, dar …nu sunt eu ..in formă, le voi citi pe ele cu drag..
Cum știi, eu sunt mai puțin tentat de „teme”, poate unde am și puțin timp la dispoziție. Abia de mai reușesc să mai citesc pe la câte un prieten virtual. Dar trebuie să recunosc faptul că este interesant. Mai ales cele 12 cuvinte, care deschid, cumva, porți largi către inspirație, către muze. Poate voi încerca și eu duzina, cândva, dar fără înscriere în tabel, doar așa, ca distracție personală.
..uneori, doar acele 12 cuvinte m-au facut sa mai am cate un text nou, altfel mă credeam in pana de inspiratie…
Bine te-am găsit, Adriana! Mi-a plăcut să mă strecor prin jocul tău de cuvinte. Mi-ai inviorat ziua…
Elena, am avut o perioada ciudata, dar promit ca iți intorc vizitele cu drag și curiozitate. Am sa-mi aleg o seara tihnita sa te descopar incet, cat sa facem cunostinta cum se cuvine. Ma bucur ca ai inteles nevoia mea de a lua aceasta provocare ca un joc primit de nicaieri. Saptamana buna. Si stiu ca acesta e al doilea comentariu pe blog, asa ca inca o data mă inclin cu bucurie.
Ce frumos e la tine pe blog! O sa revin!
..mereu ați revenit, și mereu mi-ati daruit un strop de incurajare. Multumesc din inima..
Ai dat cautatorilor ce si-au dorit, esti plina de inspiratie!
..chiar nu puteam sari peste provocare. Mi-au dat zvac artistic și..nu numai. Posibil, însă, ca doar eu să mă fi distrat asa bine.
Saptamana buna sa ai, Crina! Eu îi spun soțului meu, ca tu esti sursa mea de informare, mai nou. Scrii despre subiecte atat de diversificate incat incep sa dezvolt curiozitati noi. Multumesc.
Tu eşti un magician al cuvintelor, Adriana! Şi sunt absolut sigură de faptul că oricine intră la tine, din întâmplare, căutând altceva, sau voit, găseşte ceva util pentru suflet sau viaţă dar mai ales pentru inimă şi din inimă.
..sper sa fie asa. In ultima vreme am fost atat de instabila incat mi-a fost teamă ca cei care mă citesc sa nu fugă definitiv. Sunt recunoscatoare oricarui cautator și oricarui om care vine pe aici, indiferent ca e multumit de ce gaseste sau nu. Am speranta ca ma ajuta sa nu abandonez ..
Despre felul în care ai tratat subiectul acesta diversificat (cu umor, cu înţelegere, cu bucurie şi explicaţii) mi se pare că au spus, înaintea mea, sweety şi potecuţă tot ceea ce voiam să spun. De cele mai multe ori reuşeşti să înţelegi şi ceea ce nu s-a spus în cuvinte îţi doresc o zi bună şi la cât mai multe căutări „interesante” de la citittori care să ne binedispună şi pe noi! 🙂
Mie imi pare ca nu e blogger care sa nu se amuze cand gaseste căutari pe blogul lui, din cele mai diverse. De două ori, insa, de cand am blog, am avut calup de căutari. In general se cauta numele meu, sau al blogului, sau cate un cuvant, dar temele pe care le-am dezvoltat aici..au venit buluc, iar eu nu am vrut a sari peste ele ușor. Ba, chiar am zis ca e un prilej bun de a recapitula cateva articole care ar trimite omul cautator direct la tinta, dar si de a-mi pune imaginatia la treaba intr-un act artistic.
Ieri aveam o cautare de gen ,, adriana nu iese ușor din existenta mea” ehhehe.., noroc ca-mi vad de treaba. Gata cu explicatiile. Aveti și voi cautatorii voștri ..curioși.
Hai că mă distrezi! Are dreptate cel ce a scris asta. Nu știu de ce mă strâng ca un arici uneori, când e atât de ușor să comunic cu tine… 🙂
..ei, sunt o pisaloaga uneori, trebuie eu musai sa punctez una-alta de parca nu se poate și fara..