Mărgăritare din treceri, păreri, dureri...

Ce zici? Vrei să fim bine împreună?

Adriana
Vom mai fi bine vreodată
Sau ne vom scurge pe marginea lumii
Între cer și pământ,
Între bucurie și lacrimă,
Așteptând palma sufletului
Să ne țină în căuș dumnezeiesc
Vise scurse într-o beznă de cleștar?
Vom mai fi bine vreodată,
Dacă rugăciunea spusă șoptit
Cu jumătăți de cuvânt,
Din inimi împietrite de spaime,
Își va căuta cealaltă jumătate
În ochii vieții
Si nu-și va împlini menirea?
Vom mai fi bine vreodată
Când se vede alb peste munți în luna mai,
Și tu-mi ești tristă de plecări
Ce capătă urme de nesfârșire,
Deși la tine-n suflet e sfârșit nesperat,
De suferință domesticită cu lacrimi?
Vom fi bine, draga mea. Eu cu nebunii stelare
Ce-mi tulbura dimineti cu cafea neîndulcita
Tu cu bucuria zilei din noua ta viata
Unde, pe masuta inimii vei aseza –
Două cărti, o pană, o fotografie zimtata,
Niste zat uitat intr-o ceasca,
Si cu toata recuzita asta, vei pune ultimul oftat
In cui.
Ce zici, vrei sa fim bine împreună?
Așa, între verde și roșu…mereu.., între pietre-cuvinte?
Cand trece vremea și cifrele devin rotunde, nu știu decât să-ți zic, stii tu,  că ești unul dintre cei mai puternici oameni din juru-mi, iar lui …că așa a fost să fie.

vom fi bine?

Publicat de Adriana

https://www.adrianatirnoveanu.ro/

7 gânduri despre „Ce zici? Vrei să fim bine împreună?”

  1. E greu să adun astăzi în cuvinte ceea ce simt. Da, vreau să fim bine împreună. Și vom fi! Putere mi-ai dat și tu pentru că, încărcată cu durerile mele, ai luptat alături de mine. Îți mulțumesc cu toată ființa mea, Adriana! Deși știu că mulțumesc-ul meu e atât de mic…

    1. Ba, e bine asa. Azi nu te ascult. Te astept din 23 mai, caci in 22 mai am eu dureri cu cifre rotunde. Sunt 10 ani, de cand un scaun al mesei noastre a ramas gol, fara tata asezat, la masa bucuriei, cu tigara palmata, din respect fata de noi. Mai-ul asta poarta flori cenușii in amintirile noastre. Azi …și-a luat din nou …tributul…( Eliza)

  2. Imi pare rau ca ai primuit vesti proaste … îmi pare rau ca luna mai este cenusie în amintirile voastre! E pacat! Mai este o luna a florilor! Va doresc tot binele din lume la amandoua … O prietenie adevarata trebuie sa o pretuiti! îmbratisari!

    1. Luna mai e luna in care mi-am pierdut, cu multi ani in urma, startul in viata, apoi tatal intr-un 22 de mai, apoi restul s-a adunat cat sa fiu mai retinuta in aceasta luna. Nicoleta si-a pierdut sotul, la doar 45 de ani. Dar, mereu ma ambitioneaza aceasta luna, asa ca nu o percep ca pe un inamic, ci provocare. Multumim, Ella, pentru gandul bun. Zi frumoasa.

Comentariile sunt închise