Oricand as vrea sa savurez o cafea cu tine!
Oare cate am avea sa ne sunem si sa ne povestim? 🙂
pupici si o viata tignita îti doresc! Impodobim bradul? 😀
Eu cand vad cate pasiuni și indeletniciri ai, imi imaginez ca si cafeaua ti se raceste in ceasca tot incercand sa mai mesteresti ceva sau sa te tii ocupata. Poate vom bea vreodata o cafea, nu se stie, desi la cum trece timpul asta, ma mai ia teama ca nu ajung sa fac tot ce-mi doresc!
Ieri, chiar era vreme de zici ca impodobeam bradul. Azi, pare mai moale totul. Imbratisari…
Buna dimineata, multumim pentru cafea ! 😉
…cu drag, și placerea de a o bea cu voi…
Ce viciosi am devenit cu totii,
Drogati si dependenti de-a ei savoare.
Aroma de cafea învie chiar si mortii,
Iar aburii cafelei dau vietii iar …culoare !
Cafeaua e prilej sa ne-ntâlnim
Chiar si cei ce nu o beau vorbesc de ea
Ne relaxează, de-o sorbim puțin câte puțin
Să pară că suntem seduși de-o cană cu cafea.
MERCI BEAUCOUP ! 🙂
..cu bucurie….
N-aş putea refuza o cafea cu tine!
…tot bem noi una, candva. Apropo, la articolul cu spamul, am lasat doua comentarii – unul de pe telefon, unul de pe laptop. Nu apar. Erau asemanatoare. Sa-mi zici de sunt in spam. Dar tot nu inteleg ce se intampla
Uf, da. Erau în spam. Te-am scos.
Sper să îşi revină!
…da, n-am mai apucat si sa-ti spun sa lasi doar unul, ca-s la fel, dar e bine asa, oricum. Pup.
Nu e problemă, lasă aşa. Mi-s dragi cuvintele tale şi nu mă deranjează să citesc de două ori 🙂
Pup şi eu!
Am simtit un miros de cafea, am auzit multa lume vorbind si am intrat si eu. Mai este si pentru mine ? 🙂
Uite, tocmai am pus la foc un ibric nou, unul de cupru, turcesc, in care zace nitica apa in care se va desavarsi o cafea incerta, dar perfecta de-acum, caci o beau cu tine. Doar cu tine.
Suna atat de bine.
Stii, te-am asteptat la Brasov, la Gala Superblog. M-am gandit ca o sa apari din moment in moment. Mi-ar fi facut mare placere sa te vad, sa te imbratisez si sa putem schimba impresii. Dar n-a fost sa fie ! Insa eu tot cred ca macar o singura data in viata asta ne vom vedea in mod real. Pana atunci, pupici, imbratisari si cafele virtuale. 🙂
M-am tot gândit când îmi vei spune asta și daca-mi vei spune, caci da, era un prilej perfect pentru a ne cunoaste, insa eu n-am mers nici măcar la Gala unde am fost pe podium, am eu o retinere ciudata de a fi cu oameni care nu-mi sunt toti….prea aproape. Cu siguranta ne vom vedea, poate chiar la parintele Barjovanu, la parohie, candva, ca tot ne-am propus noi sa ajungem si acolo. Ai atata delicatete in tine, Cristina….
Eu astept momentul. Simt ca o sa vina ! Te imbratisez cu dragoste !
Oricand as vrea sa savurez o cafea cu tine!
Oare cate am avea sa ne sunem si sa ne povestim? 🙂
pupici si o viata tignita îti doresc! Impodobim bradul? 😀
Eu cand vad cate pasiuni și indeletniciri ai, imi imaginez ca si cafeaua ti se raceste in ceasca tot incercand sa mai mesteresti ceva sau sa te tii ocupata. Poate vom bea vreodata o cafea, nu se stie, desi la cum trece timpul asta, ma mai ia teama ca nu ajung sa fac tot ce-mi doresc!
Ieri, chiar era vreme de zici ca impodobeam bradul. Azi, pare mai moale totul. Imbratisari…
Buna dimineata, multumim pentru cafea ! 😉
…cu drag, și placerea de a o bea cu voi…
Ce viciosi am devenit cu totii,
Drogati si dependenti de-a ei savoare.
Aroma de cafea învie chiar si mortii,
Iar aburii cafelei dau vietii iar …culoare !
Cafeaua e prilej sa ne-ntâlnim
Chiar si cei ce nu o beau vorbesc de ea
Ne relaxează, de-o sorbim puțin câte puțin
Să pară că suntem seduși de-o cană cu cafea.
MERCI BEAUCOUP ! 🙂
..cu bucurie….
N-aş putea refuza o cafea cu tine!
…tot bem noi una, candva. Apropo, la articolul cu spamul, am lasat doua comentarii – unul de pe telefon, unul de pe laptop. Nu apar. Erau asemanatoare. Sa-mi zici de sunt in spam. Dar tot nu inteleg ce se intampla
Uf, da. Erau în spam. Te-am scos.
Sper să îşi revină!
…da, n-am mai apucat si sa-ti spun sa lasi doar unul, ca-s la fel, dar e bine asa, oricum. Pup.
Nu e problemă, lasă aşa. Mi-s dragi cuvintele tale şi nu mă deranjează să citesc de două ori 🙂
Pup şi eu!
Am simtit un miros de cafea, am auzit multa lume vorbind si am intrat si eu. Mai este si pentru mine ? 🙂
Uite, tocmai am pus la foc un ibric nou, unul de cupru, turcesc, in care zace nitica apa in care se va desavarsi o cafea incerta, dar perfecta de-acum, caci o beau cu tine. Doar cu tine.
Suna atat de bine.
Stii, te-am asteptat la Brasov, la Gala Superblog. M-am gandit ca o sa apari din moment in moment. Mi-ar fi facut mare placere sa te vad, sa te imbratisez si sa putem schimba impresii. Dar n-a fost sa fie ! Insa eu tot cred ca macar o singura data in viata asta ne vom vedea in mod real. Pana atunci, pupici, imbratisari si cafele virtuale. 🙂
M-am tot gândit când îmi vei spune asta și daca-mi vei spune, caci da, era un prilej perfect pentru a ne cunoaste, insa eu n-am mers nici măcar la Gala unde am fost pe podium, am eu o retinere ciudata de a fi cu oameni care nu-mi sunt toti….prea aproape. Cu siguranta ne vom vedea, poate chiar la parintele Barjovanu, la parohie, candva, ca tot ne-am propus noi sa ajungem si acolo. Ai atata delicatete in tine, Cristina….
Eu astept momentul. Simt ca o sa vina ! Te imbratisez cu dragoste !