De pleci, să nu uiți, totuși, să-mi trimiți
eșarfă de mătase și niste biscuiți,
o pungă de cafea, parfum și o bluză mov
și nu aș zice nu și de îmi iei pantofi.
Ce mă privesti așa? De parcă-s din bucăți?
Eu sunt foarte convinsă că știi ce număr port
Și care îmi e măsura, să fiu înveștmântată;
M-ai măsurat de mii, m-ai numărat în faptă.
Prefă-te doar un pic că în lila mă îmbraci,
Că de îmi dai biscuiți, cafea și, amorezați,
Îmi povestești cu mov și cu parfum de stele,
Uit de pantofi, de bluze, căci mă dezbraci de ele
… cu un cuvânt
topit în absolut.
Ce frumos! cu mov și cu parfum de stele…
..da, da. Puțin mov, chiar și in cuvinte, nu strică niciodata.
Te pup, Mirela!
Dorințe mov…povești cu mov…m-ai topit!
…jucării mov….. de cuvinte. Te imbratisez, Nico!
Auzi? Devin nebuna! Am vazut o poetesa cu volum de poezie, ceva cu lila. Eu n-am stiut pana azi.
Nu devii deloc așa cum zici.. există și poetesa, și cartea cu lila. Am văzut și eu, nu știu dacă am citit ceva din volumul respectiv, am „răsfoit” ceva postări pe care le face respectiva pe un grup. Așa m-am dus spre poezia lui Virgil Carianopol pe care nu prea o cunosteam.
da, m-a adaugat si pe mine cineva. N-am avut vreme de rasfoit, mai ales ca numele ma facea sa fug, eu negustand stilul ei de proza cu „va pupa sora voastra”, dar atat cat am citit, poezia e din alt film. Unul foarte bun. Doar ca nu stiam de cartea lila. Am aflat si asta.