Azi, toamna noastra ne cam miră,
Parca e alta, parcă nu-i,
Sau parcă timpul se admiră
În amintiri cu umbre șui,
Cu colț de cer cam roșiatic,
Cu margini calde și belșug,
Acum nici aerul tomnatic
Nu îl mai simt și pare absurd.
Traiesc cum vine, nu sunt trista
Ca nu am toamnele de atunci,
Deși am nasul prin batistă
Și frigul frate, am doi nuci
Care mi-au dat și anul acesta
Preocupare migăloasă
Și uite asa imi fac siesta
C-o toamnă-nucă, delicioasă!
30 sept 2016. Intentionez sa desfiintez blogul de pe com, asa ca voi muta putinele texte, de acolo, pe blogul acesta, pe care si-asa vin destul de rar, eu facandu-mi veacul, recunosc, pe facebook. Am inceput cu acesta.
