Trec soldații cu făcliile aprinse,
trece țara-n marșul sacadat,
pe la geamuri, stăm cu inimile-ncinse,
suntem noi ostași, unii fără grad.
Trece armata-n pas de defilare,
lumea o salută, alții tac absenți,
batem și noi ritmul pe lungi coridoare,
purtând bătălii cu inamici secreți.
Trece-n bulevard, salutând poporul,
oaste care poartă-n inimi tricolor,
mâna la chipiu și dădeam onorul,
când eram de-o șchioapă, mi-amintesc pe loc.
Trec făclii și pașii sună a marș de luptă,
ne-nfioara totul și privim zâmbind,
nici nu mai contează că esti cât o nucă:
te crezi în coloane cu ei….defilând!