Am scris, voi scrie, am mai scris,
Dintr-un apus într-un abis,
Dintr-o celulă verde crud,
Pe sub îngenuncheri de nuc,
Sub coaste sau pe umeri goi,
Am scris sub soare sau sub ploi,
Cu lapte dulce și zăpadă,
Nisip stelar sau ciocolată,
Am pus și mere confiate,
Într-un cuvânt, pe nemâncate;
Am îmbăiat, sub stele verzi,
Povești cu taine ș-amorezi;
Din pomi cu crengi rupte-n furtuni,
Oftat am strans, în zi de luni,
Pe colț zidit într-un suspin,
Am scris dintr-un pahar cu vin;
Am pus șireturi pe-al meu vers,
Le-am strâns, atent, ca-ntr-un corset,
Pe glezne am tatuat roman,
Să-mi fie mersul diafan,
Iar în toți anii ce-am pansat,
Prin rînduri, dorul sacadat,
Știut-am că desculți îi țin,
Sub tălpi aveam doar mărăcini.
Și stând sub iedera cea creață,
Încalț cuvântul, pentr-o viață.
Cu toc ușor, cochet, înalt,
Căci eu nu scriu, doar mă prefac.
Mulțumesc tuturor pentru vizite, aprecieri, învățături, mesaje și gânduri bune. Într-un prag de primăvară am început a scrie, în altul mă retrag. Probabil, voi închide blogul cândva, dar până atunci nu uit că am fost fata ce scutura literele de praf și, acum, îl las să se adune, aici. Pe facebook sunt de găsit, imi e mai usor sa scriu acolo, direct. Aici se doarme. Vă multumesc. NUMAI BINE, VOUĂ!
Se cam doarme prin toată blogosfera românească. Blogosferă care ar fi mai tristă dacă ai abandona blogul. Părerea mea…
……ma cunosti, nu stau cuc in post. Eu sunt de vina ca nu am mentinut locul viu, acum nu trebuie decat sa recunosc asta si sa ma explic, cumva, si de ce nu mai vizitez alte bloguri cum o faceam candva. Deocamdata il las singur, timpul va hotarî…
Timpul va hotărî… Cândva, va trebui să-mi explici expresia „cuc în post”, expresie care, spre rușinea mea, n-o știu. 🙂 Pot doar bănui că se referă la santinele.
…nu, neaparat. Cuc=singur. Singura pe aici, adica.
Păi, da! Santinela e singură în post (postul de pază). 🙂
Of, din păcate speranţa mea că nu…
Îmi pare tare rău, îţi iubesc condeiul. Îţi doresc numai bine, Adriana!
….multumesc, draga mea. Eu te citesc mai des de cand cu pagina ta de facebook, te redescopar,,,,
Nu stiu, poate fac precum illusion, dar deocamdata imi pare ca m-am pierdut pe drum. Multumesc pentru tot, Potecuta! Tot respectul meu!
Da, acolo pun din postări vechi. Nu mă pot reacomoda cu Fb-ul. Cel oficial are praf cât mine de înalt. Şi sincer, nici nu vreau. Cum vezi tu Fb-ul şi cum te simţi acolo, simt eu pe blog. Fb-ul îmi e straniu, sunt stângace, nu mă simt deloc în largul meu şi nu vreau să depun eforturi să mi-l fac acasă, ceva-mi spune că nu va fi niciodată.
Oricum, te voi căuta acolo când voi intra. Din păcate, mult mai rar decât aici, de aia şi regret decizia ta. Dar cel mai important e cum simţi tu. Aşa că nu încerc să te conving de nimic, doar te îmbrăţişez cu drag mare!
Și ceilalți, aceia care nu au fb? Cum se vor putea lipsi de frumusețile pe care le așterni? Sper să îți faci timp, totuși ca, uneori, să postezi și pe blog. Poți crea o legătură între ele, nu?
Voi vorbiti serios? Eu credeam ca eu centrez, eu dau cu capul, aici. Am scris in nestire, pe facebook, recunosc. Le-as aseza aici, ca, mai nou, scriu poezioare dragute, dar neasezand la timp pare o ingramadeala de idei melodioase. Nu stiu, ce sa fac. Rar intru pe blog, nu am intrat de dinainte de ziua mea care a fost in ianuarie.
Hotărăști, desigur! Pentru mine, fb, nu știu – o fi bine, o fi rău- nu prea există. Dar tare rău mi-ar părea să nu te mai regăsesc pe blog…
Si ne lasi tristi si goi si singuri? Ar fi pacat, caci toate cate ni le dai sunt atat de frumoase incat fara ele am fi mai saraci, mai pustii..
…esti tu draguta, dar, recunoaste, mai absenta ca mine, desi scriu, stii pe cineva? Poate doar sa imi reasez prioritatile, insa eu simt ca am pierdut antrenamentul de a va fi alaturi si de a pastra drag de locul asta. Iți multumesc, Roxana, tu esti ca o apa vie si buna, dai putere si curaj prin exemplul tau de viata traita si povestita frumos. Te imbratisez tare.
Nu are importanta cat scrii, cand scrii, ci ca scrii, pentru ca atunci cand o faci esti mai prezenta decat o suita de bloggeri la un loc. Stii de ce? Pentru ca in fiecare cuvant iti pui o farama de suflet, nu ar fi pacat sa renunti la ele? Multumesc si eu pentru minunatele aprecieri, ma magulesc, sunt doar un om ce traieste si iubeste ce traieste. Imbratisari!
Stii ce e ciudat Adriana? Nu am inteles de ce FB pur si simplu nu imi place. Dar cand voi intra, macar stiu ca esti pe acolo. Fiecare decide cumva. Cred ca important este sa scrii si sigur o vei face.
Iti doresc numai bine, frumos si inspiratie. Cu mult drag!
Scrie oriunde, numai scrie! <3
Să vedeți: Am citit poezia și m-am bucurat. Am citit apoi textul însoțitor și m-am întristat. Cum adică se doarme pe blog? Și vorba lui Ecaleopi… Cum rămâne cu noi, ăștialalți? Care ne ținem într-ale noastre? Pentru că nu vreau să scriu pe FB. Nu vreau să mă promovez cu FB. Îmi plac prietenii de aici.
Și… M-am bucurat din nou, văzând încă o dată că mulți de aici sunt în asentimentul meu. Și pentru că mi s-a părut de asemenea din comentarii, că Adriana pare că se va mai gândi…
Îmi alătur și eu rugămintea să stea cu noi. Nu se doarme aici, poate numai se visează frumos. 🙂
Mie imi place optimismul ce razbate din titlu… cum va fi, bine sa fie!
Salutari calduroase doamna draga!
Mai absenta ca tine pe blog? Eu… stau doar in lumea mica a mea, asa e serialul de acum. Dar nu renunta la blog, e doar o perioada. Daca-ti face bine Fb, relaxeaza-te acolo, cei care te-am citit vom reveni 🙂
Pup
Am revenit 🙂 E clar, ți-e mai bine pe FB. Mai povestim acolo. Te pup!
Am venit sa te vad, inca astept trezirea cuvintelor din emotii.
Eu abia v-am descoperit, si dvs. deja vreti sa plecati. Mie-mi plac blogurile si nu FB-ul, superba poezia, talent innascut sunteti, mi-e clar 🙂
Hristos a înviat din morti si S-a ‘naltat,
Cel ce a fost vândut,batjocorit, crucificat..
Venit pe pe norii cerului obscur întunecat
Judecatorul drept de Dumnezeu încoronat.
https://www.youtube.com/watch?v=ALBZWXofOQ0
O saptamâna binecuvântata, alaturi de toate Sufletele apropiate, cu belsug de sanatate, bucurii, pace, fericire si Lumina Divina adevarata, draga Adriana !