Anul câinelui? Poate al cățeilor..
Recunosc, profit de o știre care m-a zăpăcit azi, cea cu chinezii care merg acasă să-și sărbătorească Noul An Chinezesc și pe care cred că mulți o vor „dezbate” fiecare în felul său. Cum eu fac mereu asocieri, îmi amintesc de ceva memorabil:
O seară banală, cândva, la sora mea acasă. La un moment dat, ne pică o revistă în mână. Pe spate, trona un zodiac chinezesc, cu ceva compatibilitate intre zodii. Bărbatul meu citea aleatoriu. Eu sunt maimuță, el ..șobolan, și ei..nu mai știu exact.
Toți cunosc modul nostru de a ne înțelege din priviri, dar, la un moment dat, citind Mihai următoarele cuvinte –„Sobolanul s-a născut să servească maimuța” – cumnatul meu smulge ziarul și spune sec:
„Du-te, mă, că inventezi!”
Nu inventa. El. Poate ăia de scriau la ziar. De atunci, ne distrăm maxim cu replica asta spusa la nevoie, ca o salvare.
Așadar gata cu Cocoșul, vine Câinele. Habar n-am ce-mi va aduce, dar cum de cand Urania ne tot vorbea la B1 și niciodata, dar niciodata unui capricorn nu i-a spus de bine, eu ma feresc de previziuni.
Chiar si acum, daca nimerim in fata unei doamne care ne zice diverse despre zodii, eu sunt cea care completez: „Să vezi ce rau va spune la mine”
Si asa e. Radem in hohote și dau din umeri a neînțelegere.
Acum zic și eu, daca tot a citit soțul la ziar una alta, atunci măcar să mă bazez că tot sobolanul va salva orice situatie.
Oricum ar fi zambesc, dar nu rad, sa nu provoc tainele unor lucruri pe care nu le inteleg.
Și încă ceva: am 6 câini acasă! Ăștia nu pot influența de bine? Eu sper ca da. Tot găsesc eu ceva optimist, uite că anul poate începe de mai multe ori – cel pe care-l sărbătorim noi, anul pe rit vechi și ăsta chinezesc. O mai fi ceva??
ps. Suntem cuminti. Unde ne pui, acolo stam. Impreuna…, indiferent de ce mai inventați voi….
