Toamna din mine are  freamăt de stână,

Are foșnet de sat şi de cărări cu noroaie,

Dor de-o prispă pe care zac nişte prune,

..minune.. ….aşa,….. la îndemână,

Ce stau la uscat cu o mână de nuci adormite

Pentru un cozonac ce-mi place …fierbinte.

 

Toamna din mine prinde glasuri de pasăre umblată

Prin câmpuri triste, pe tarlale seci,

Şi bate acum uluci de garduri chinuite,

Ce stau să cadă de vreme şi  ploi ropotite.

 Se agață de vie culeasă devreme

De parcă s-ar teme.

 

Toamna din mine sapă doruri şi alinuri,

Are pătură caldă de frunze arămii

Şi pernă din dovleci rotofei.

Are zumzet de grădină cu roade tarzii

Și-mi vorbește de galben, și busuioc

Lânga un foc…

 

 

 

Toamna din mine are brumă şi ceaţă,

 Lacrimi  din cer, de neîmpliniri uitate,

Are struguri  şi ardei roșiatici, uscaţi pe aţă

Lătrat de căţel..alintat ce nu merge la şcoală;

Restanţă-n impozite mari și arogante,

Şi parcă ar avea şi ceva vorbe…. prin spate.

 

Toamna mea mușcă din gutui ce par zestre

 Sau  podoabe, în odaia din spate a bunicii,

 Se ascunde pe plita incinsa și bate-n ferestre,

 Se răsfață c-un tors de pisica in poala;

Acasă mi-e toamna, dar meritat,

De-un an așteptat.

 

 

 

Toamna-n octombrie îmi pare

Dantelă colorata brodata cu aur

Povești înstrugurite cad din mâneci, agale,

Se coc încă mere pe poalele sale

Iar c-o cană de must blând- tulburat

M-a devastat.

 

 

Iar de nu știți de ce o port tainic în mine

N-aș vrea să explic, e un dar asumat

E o plată primită pe cand imi doream

Sa las lumii-ntregi, anotimpuri fierbinți

Iar eu sa raman cu arome divine

Din toamna din mine!