Cu vânt aspru prins în vise, indecis unde o să bată,
Cu dor mare, dus pe aripi spre întregul Univers,
Am plecat aseară-n goană, fără să zic mulțumesc.
De nu știți de cine-i vorba și de ce-ncep cu sfârșitul,
Este un amănunt de o clipă, vă prezint pe susnumitul:
Cam posac, mișel din fire, revelație de nimic,
E hoinarul Hasmațuchi, se prezintă …. Domn Pisic.
”Port cu mine blană aleasă, vreau să fiu independent,
Mă votează mâța neagră și ajung fix în Parlament.
Știu să joc țara la zaruri, am de-acelea măsluite,
Mint frumos, irefutabil, nici nu vezi, nici nu se simte;
Plagiat-am niște chestii, pentru cheag, dar or să uite
Când din Jiu, Diaconescu pușcăria o să-nfunde!”,
Se gândea acum o vreme, Motănelul Titulescu,
Și cumva, metamorfoză, ajunsese prim ministru.
Se voia și președinte, Daciana primă doamnă,
Dar destinul i-arătase că îi este doar o toană
Și că șchioapătă turcește în baston de împrumut,
Că se arde și cu ciorbă, chiar de suflă în iaurt,
Căci păcat de ale lui vise, că-s pe ducă, mi se pare,
Chiar dacă le ține bine, ascunse sub lampadare
De mărire și îndrazneală, că de unde nu-i, nu dai,
Nu mai scânteiază într-una, ca atuncea în Dubai.
”M-or da jos acuma ăștia? Nu-i nimic, mă duc la curse!”,
Spuse-ncet, cu ciudă multă, privind cât popor se strânse.
”Să rămână surda-n horă, să vedem ce-or să mai fure,
Căci luat-am noi bănetul și-acum foamea or să-ndure!”
A uitat, în schimb, motanul, că poporul trepidează
Și că rabdă, rabdă, rabdă, până tot se inflamează,
Și nu lasă ca cenușa unor îngeri cu zbor frânt
Să nu fie răzbunată și în cer și pe pământ!
Am primit cuvintele acestea pe pagina de facebook și am scos această parodie. Amară, dar e singurul mod de a-mi îmblânzi tristețile. Cuvintele sunt: ”Hasmațuchi, irefutabil, revelație, lampadar, dor, regrete, metamorfoza, mișel, posac, indecis, mulțumesc, independent, vise, păcat, durere, frumos, cheag, univers”. 18 CUVINTE CARE MI-AU SALVAT ZÂMBETUL.
Nu știu cum dar viața trage să repete acțiuni,
Să ne facă să fim iară spectatori ajunși pe culmi
De ușoară nebunie, însă, remarcăm în fugă,
Că motanii vor puterea, dar puterile-s pe ducă.
Si că-n circul acesta mare, ce-a lăsat iar gust amar,
Toate-s vechi, par plagiate și motanu-i tot hoinar. (21. 06. 2017)
