Tristetile trec, se rotesc anotimpuri,
cuvinte rămân, aici în răstimpuri,
tinerețea-i ca visul frumos dintr-o toamnă,
ești cuprinsă de gânduri, tu, prea tânără ..doamnă;
şi cad frunze ce par doar cuvinte din tine,
le ridică doar vântul, le trimite spre mine,
le primesc şi iţi zic să te bucuri de toamnă,
esti frumoasa şi calda, mult prea tânără…doamnă…
Dedicație specială pentru o păpădie dragă, făcută cu vreo doi ani în urmă
Pururea tânăr mi-e muntele sacru,
Ce strigă prin culmi spre înalt,
Spre Dumnezeu ne este liantul
Rugăciunii trimise-n neant.
Pururea tinere-s marea şi cerul,
Oricâte furtuni le-ar cerni;
Pururea tânăr e adevărul
Din orice guri s-ar rosti.
Pururea tânăr e vântul ce poartă
Sămânţa iubirii prin noi;
E mama ce are încrustată în soartă
Plâns dulce de prunci c-obraji moi.
Pururea tânără-i Sfânta Scriptură,
Taină păstrată în inimi,
E duminica simplă, cuminecătură,
Liturghie primită împreună.
Pururea tânără-i natura toată,
Cuvânt rătăcit şi comun,
Verdele crud e a sa unealtă,
Tratament natural de pământ.
Pururea tânăr e copacul ce plânge,
Rădăcina uitată-n pădure,
E gura veşnică ce o să strige
Că e semnul de nemurire.
”Pururea tânăr” cuvinte cuprinse
În sangele cel românesc,
În pâinea caldă, în vinul dulce
Şi-n slova pe care-o grăiesc.
Pururea tânar e Eminescu,
Epigoni, luceferi, scrisori,
E Coloana Infinitului dintr-un punct prea terestru,
Ce se-nalţă mereu către zări.
Totul e tânăr, char dacă timpul
Trece oarecum peste lume,
Căci omul înnoieste dăruindu-şi avântul
Spre Dumnezeu şi-al său nume.
Tema din clubul celor 12 cuvinte este astăzi ”Pururea Tânăr”. În tabelul găzduit de Eddie veţi găsi şi alte abordări pentru ”provocarea de luni”. Eu i-am recitat poezia, azi, soţului meu de parcă eram la Cântarea României. Voi poate nu veţi simţi la fel. Sau poate da?
