Înșir, deșir, cos, descos mărgăritare de tot felul

Hai? Vrei?

Hai sa ne despărțim înainte să îți fiu hâdă,
Înainte să îți fiu deranj,
Înainte să nu îți mai fiu nimic!

Hai sa ne despărțim, de crezi că florile mele sunt artificiale,
Perlele mele nu sunt veritabile,
Tocurile mele de la pantofi prea roșii,
Și scările sufletului meu prea abrupte.

Hai să ne despărțim înainte de a ne cunoaște,
Înainte de a umbla pe alte poteci,
Înainte de a te supăra că am luat-o pe o anume cărare,
Pentru că mie îmi plac alunele, iar ție zmeura,
Ori doar nu mă deranjează drumurile umbroase.

Hai sa ne despărțim, daca tot nu mă placi,
Dar te minți periodic că e iubire,
Când pe tine te irita părul meu prea uscat
Și vorbele mele prea ude.

Hai? Vrei?
Nu? Atunci, primeste-ma așa cum sunt sau fugi!
Nu e târziu!

 

Sursa: pinterest
Mărgăritare versificate

Verde, să-l port și când mi-e dor

Și stâncile-s bolnave tot aşa?
şi muntele îmi cântă tot de verde?
sunt spectator cuminte-n curtea mea,
spectacolul naturii nu se pierde.

Mai vine câte-o roză şi-un lăstar,
un mugur crud se zbate  să ne strige,
îşi pleacă crengile vreo doi arţari
şi ploaia-i udă, fin, să nu se strice.


Mi-e casă doar pădurea în culoare
şi mi-e popas aleea cea cu nuci,
mirosul verii, recunosc,…mă doare,
dar îl pastrez în doze…foarte dulci
…şi pentru vremuri viitoare